miercuri, 10 august 2011

Odiseea lui Vangelis ~ mituri vechi pentru oameni noi


  În epoca demitificărilor şi a înstrăinării de valorile clasice, Vangelis a reuşit să ne facă să simţim prin muzica sa ecourile unei lumi a cărei origine se pierde în legendă. Numele primit la naştere, Evangelos Odysseas Papathanassiou (Ευάγγελος Οδυσσέας Παπαθανασίου)*, pare să indice destinul deosebit pe care artistul grec avea să-l urmeze sub inspiraţia muzelor.  Chiar dacă a trăit şi compus în multe locuri (Paris, Londra, Roma, Atena), Vangelis a rămas ancorat în spiritul culturii native, mai ales în tradiţia elenistică antică. Folosirea mijloacelor de expresie contemporane şi abordarea unor teme moderne i-au asigurat  depăşirea anacronismului, capcana în care mulţi greci, prea mândrii de moştenirea lor străveche, rămân captivi. Geniul improvizaţional şi apetitul pentru experimentare sunt trăsăturile care l-au ajutat să-şi desăvârşească epopeea muzicală desfăşurată în 5 decenii de creaţie.
  Mi-ar fi plăcut sa pot comunica noutăţi consistente despre Vangelis, însă acestea se lasă aşteptate.  După albumul live Mythodea (2001), discografia sa numără doar câteva coloane sonore (Alexander, El Greco, Swiadectwo) şi o serie de re-editări necesare. Casa de discuri Esoteric Recordings anunţă pentru toamna acestui an două titluri clasice din era Polydor, ambele remasterizate de Vangelis : L’Apocalypse des Animaux şi Opera Sauvage.  Un film documentar biografic cu o durată de 2h30, realizat de Tony Palmer, nu a primit aprobarea de a fi lansat  pe DVD nici după 3 ani de la finalizarea lui. Nu se cunosc motivele acestui deznodământ, dar regizorul britanic a lăsat să se înţeleagă faptul că însuşi Vangelis a decis soarta proiectului. Merită menţionate şi ultimele premii pe care maestrul grec le-a primit pentru promovarea elenismului şi a valorilor universale prin artă şi persoana sa publică:  unul  de la American Hellenic Institute în 2008, celălalt în 2006, trofeul “Lira de Aur a lui Apollo” acordat de Municipalitatea din Delphi în cadrul simpozionului internaţional “Reviving the Delphic Idea”.
  La 68 de ani, Vangelis rămâne la fel de discret precum s-a arătat mereu în privinţa vieţii personale, preferând solitudinea lucrului în studio şi compania unor vechi prieteni.  Cariera lui pare să apună încet. În pofida avidităţii de care publicul pasionat încă dă dovadă prin cererea de muzică nouă, e necesar să acceptăm ritmul activităţii sale prezente şi să continuăm să ne bucurăm cu recunoştinţă de opera deja existentă. Numele Vangelis va rămâne oricum înscris în stele, la propriu !  În 1995, o planetă minoră (asteroid) care orbiteză în jurul Soarelui  a fost denumită (6354)Vangelis în onoarea marelui muzician. Imaginea aceasta mă poartă cu gândul la viziunea grandioasă a lui Pitagora în care omul şi cosmosul sunt indisolubil legaţi prin natura lor armonică, participând împreună la infinita muzică a sferelor.
  Vechii greci şi-au clădit miturile împletind istoria cu gândirea simbolică şi imaginaţia pentru a transmite conţinuturi umane profunde, valabile şi încă fascinante pentru omul modern. Puterea exemplară care emană din epopeile lor rezonează chiar şi azi cu sufletul nostru deoarece răspunde unor nevoi interioare atemporale.  Vangelis este un povestitor de mituri, iar frumuseţea şi forţa care radiază din arta sa îşi au izvorul într-o cultură şi o civilizaţie cărora le suntem  tributari şi după 2500 de ani.  
  Nu pot încheia acest articol decât cu muzică. În octombrie 2008 începusem lucrul la o ediţie specială “Călătorii spre Infinit” în care îmi propusesem să-l portretizez pe Vangelis în lumina compoziţiilor sale corale. Nu am apucat să concretizez decât mixajul muzical pentru prima parte, iar emisiunea nu a mai intrat în undă. Acum găsesc prilejul potrivit prezentării acestui material în forma sa incompletă, dar suficient de substanţială pentru a ilustra îndeosebi dimensiunea mitico-religioasă a operei lui Vangelis. Călătorie plăcută !   

*Notă: Traducerea celor trei nume - Ευάγγελος (cel ce aduce veşti bune), Οδυσσέας (odisee), Παπαθανασίου (Papa=părinte, Thanassis=nemuritor).

  

Niciun comentariu: